Aparate foto

Follow by Email

vineri, 4 octombrie 2013

A început apocalipsa! Deschideţi-vă ochii şi sufletele cei care încă le mai aveţi!

Alfa şi Omega 


Trăim APOCALIPSA chiar acum! Nu e nicio fabulaţie, nicio nebunie sau vis urât. E o realitate cât se poate de tangibilă, iar cei care vor desconsidera acest articol sau îl vor socoti drept un produs al unei minţi să zicem zbuciumate sunt aceia care ori şi-au pierdut din limpezimea gândurilor, ori sunt pe cale să o facă.



Aceia dintre noi care, pe lângă căutarea unor explicaţii pur ştiinţifice îşi mai rezervă un loc şi pentru "alt gen de explicaţii", mai exact pentru acelea care ţin de o putere de înţelegere superioară oricărui raţionament, mai au încă, din punctul meu de vedere, o şansă. Acum nu aş putea spune cu certitudine ce fel de şansă...să zicem şansa la mântuire.

Încă de prin clasa a 6-a am simţit o oarecare fascinaţie pentru acest subiect controversat, şi încă de pe atunci am întrebat profesorii de religie ce spune Sfânta Scriptură despre Apocalipsă (de fapt acesta ni se părea tuturor cel mai fascinant subiect la orele de religie). Însă pe atunci totul părea, pe cât de sumbru şi fascinant în acelaşi timp, pe atât de îndepărtat. Astăzi am simţit că totul e mult mai aproape decât ne-am fi imaginat vreodată, ba mai mult, am siguranţa că Apocalipsa a început deja, şi orbi am fi dacă nu ne-am da seama, mai ales dacă am şi citit câte ceva despre asta.

Însă înainte de orice altă sursă sau declaraţie, trebuie să avem în vedere Sfânta Scriptură, sau Biblia cum e cunoscută mai bine, care în cartea Apocalipsei face referire la toate aceste dezastre care în prezente se întâmplă din ce în ce mai des. 

Acest semnal de alarmă asupra timpurilor tulburi pe care le trăim -şi care mă fac să cred că acele timpuri care mi se păreau atât de îndepărtate în clasa a 6-a sunt atât de aproape acum- am vrut să îl trag încă de pe acum o lună, când a început isteria asta cu câinii vagabonzi; şi asta pentru că atunci am cunoscut o cu totul altă faţă a poporului român. Atunci am descoperit că pe lângă corupţie şi egoism exagerat, majoritatea semenilor mei sunt orbiţi de o cruzime.... aş spune patologică. O cruzime care m-a înspăimântat şi m-a făcut să mă simt neputicioasă, o cruzime în faţa căreia pur şi simplu nu ai cum să reacţionezi...o cruzime care e întărâtată atât de instigări la violenţă, cât şi de vorbe calde şi contraargumente solide. Mai pe româneşte spus, unui criminal îi vei hrăni apucăturile sălbatice şi dacă îl îndemni la violenţă, şi dacă îi explici cu calm şi argumente că nu e bine ceea ce face. Pentru că aşa este el, criminal de la mama lui, "born to kill". Până nu demult, am crezut că aceste soiuri de indivizi sunt totuşi rarităţi pe care le putem sancţiona şi izola de restul umanităţii. Dar cum să izolezi o umanitate întreagă? Cum să îi mai sancţionezi pe aceşti oameni atunci când tu eşti clar în inferioritate numerică? Atunci nu mai rămâne decât să te aperi şi să lupţi cu dinţii pentru ceea ce consideri tu că este nobil. 


Atenţia lumii se va concentra pentru un timp asupra României


Aşa cum am menţionat anterior, de când cu căţeii, am început să caut mai multe informaţii şi mărturii despre Apocalipsă. Ceea ce m-a determinat să fac acest lucru, concomitent cu ce a urmat după moartea copilului mult mediatizat, a fost tocmai această separare imposibil de trecut cu vederea, între monştrii însetaţi de sânge şi cei în care mai sălăşluieşte încă un gram de conştiinţă. Mai exact spus, această separare între BINE şi RĂU, care nu am crezut că există decât în basmele din copilărie. Şi oricât aş fi vrut să cred că niciun om nu este pe deplin BUN sau pe deplin rău, acum cred că sunt oameni PE DEPLIN RĂI...dar nu şi oameni pe deplin buni, desigur.. Despre această separare se vorbeşte şi în Cartea Apocalipsei în permanenţă, mai ales în lupta dintre Hristos şi fiară, adică dintre BINE şi RĂU. Înspăimântător este, aşa cum am observat şi eu în ultimul timp, că vor fi mulţi cei care vor trece de partea răului, cu pretextul că luptă pentru bine (vz. cazul Ionut!!!):




Apocalipsa 20:8 "Şi va ieşi să amăgească neamurile, care sunt în cele patru unghiuri ale pământului, pe Gog si pe Magog, şi să le adune la razboi; iar numarul lor este ca nisipul mării."

Acum mai e ceva la care eu m-am gândit demult, să zicem un sentiment straniu care nu are niciun fundament raţional, dar pe care îl simt şi atât, din nu ştiu care motiv. Eu cred că atunci când va veni sfârşitul, România va ocupa un loc de seamă în lume, poate cel mai seamă. Mereu am crezut că prea neînsemnată PARE această ţară ortodoxă, greu încercată, ca să nu fie, la final, cea dintâi dintre toate. 

Şocul meu a venit atunci când, în timp, am citit că şi alţi oameni, ai căror cuvânt cântăresc de mii de ori mai mult decât al meu, au afirmat (sau mai bine spus au prezis) acest viitor României. Unul dintre ei este chiar Părintele Arsenie Boca, care în mărturiile sale despre Apocalipsă a spus că atunci când se va apropia sfârşitul, va fi un moment în care atenţia întregii lumi se va concentra pe evenimentele din România. Cine ar fi crezut asta în urmă cu aproape 70 de ani, când Părintele Arsenie Boca prezicea aceste lucruri? Cine ar fi crezut că România va ajunge, prin orice fel, în centrul atenţiei întregii lumi? Se pare că acele timpuri au sosit...presa de pe întreg mapamondul a difuzat imagini teribile cu necuvântătoarele măcelărite în România, întreaga lume s-a cutremurat şi ne-a condamnat pentru lipsa noastră de umanitate. 

La scurt timp după coşmarul sângeros, au urmat calamităţi fără precedent în România (inundaţii mai mari ca niciodată, zeci de cutremure care nu îşi au explicaţie ştiinţifică, vuiete...)..din ce în ce mai dese, şi din ce în ce mai multe. Cât despre atenţia lumii asupra României, amintesc şi acum, când am aflat că CERCERTĂTORII ROMÂNI, NEGĂSIND EXPLICAŢII ŞTIIŢIFICE ACESTUI FENOMEN FĂRĂ PRECEDENT, AU APELAT LA CERCETĂTORI STRĂINI! Este atât de clar, atât de evident ceea ce se întâmplă!! Este atât de evident că prin răutatea noastră precipităm venirea acestui sfârşit! 


Cutremurele anunţă a doua venire a Lui Iisus


În Biblie se fac multe referiri la cutremure, ca simbol al "începutului suferinţei":


Apocalipsa 6:12 "Şi m-am uitat când a deschis pecetea a şasea şi s-a facut cutremur mare, soarele s-a facut negru ca un sac de păr şi luna întreagă s-a facut ca sângele."


[va urma...]






miercuri, 25 septembrie 2013

Plângere către Comisia Europeană pentru câinii comunitari

Încerc cu toate forţele de care mai sunt capabilă să îmi stăpânesc pe cât posibil limbajul grosolan şi violent pe care ar trebui să îl adresez atât lichelelor din mass-media care au instigat ca nişte viermi ordinari la violenţă, cât şi CCR-ului (Curţii C********e a României), parlamentului, băsescului şi, desigur, prostimii din România care s-a dovedit încă o dată incapabilă de a judeca prin filtre proprii.

Speriată de gândul că aş putea face vreo indigestie de câtă scârbă am putut să adun în ultimul timp în suflet, şi mai ales speriată de sentimentele sumbre şi de ura care m-a încercat (şi mă încearcă în continuare) cu privire la o anumită categorie de oameni, şi mai ales faptul că singurele gânduri care mă liniştesc sunt legate de imaginaţia bogată cu care i-am torturat, schingiuit, înfometat şi jupuit pe cei care la rândul lor au făcut asta cu câinii comunitari - toate acestea m-au făcut să caut urgent o soluţie, cât mai legală posibil, pentru a nu ajunge să mă las orbită de atâta ură împotriva semenilor mei cretini, încât să cad într-un abis atât de obscur ca în acela în care ei se află. Bineînţeles că dacă vreo bestie dinasta cu chip de om -care va fi deranjată de afecţiunea mea faţă de amărâţii fără glas- mă va ataca pe stradă, sub orice formă, voi reacţiona în consecinţă: şi anume perfect legal. Nu numai că îi voi face să sufere din punct de vedere fizic, prin folisirea -evident în legitimă apărare- a spray-ului cu ardei iute ( ŞI PE CARE APROPOS, FIECARE DINTRE NOI ÎL PUTEM PURTA CA ARMĂ DE AUTOAPĂRARE, ÎN MOD LEGAL ŞI FĂRĂ NICIUN BREVET/PERMIS ETC.-verificaţi Art. 63 Portul armelor neletale destinate pentru autoapărare din Codul Penal pentru mai multe informaţii), ci se vor alege şi cu un dosar penal cu care voi merge până în pânzele albe.

După această introducere, voi trece acum direct la ceea ce vreau să fie de fapt subiectul acestei postări, şi anume paşii pe care ar trebui să îi urmăm în vederea elaborării unei PLÂNGERI CĂTRE COMISIA EUROPEANĂ. Pentru că timpul este extrem de scurt (14 zile mai exact), mă voi mişca şi eu cât mai repede pentru a vă transmite nu doar materialele pe care trebuie să le citiţi neapărat, dar şi anumite aspecte pe care ar trebui să le aveţi în vedere în momentul formulării cererii:


  • Pe site-ul oficial al Comisiei Europene, mai exact aici puteţi găsiţi toate informaţiile legate de modul în care puteţi formula cererea/plângerea către Comisia Europeană. Tot de acolo puteţi descărca un model de formular (nu este obligatoriu, dar eu cred că este foarte complex şi deci indicat să îl folosiţi pe acesta), şi adresa la care puteţi trimite sesizarea voastră. Părerea mea este să trimiteţi scrisoarea chiar la Brussels, şi nu la reprezentanţa comisiei din România. 
  • După cum veţi citi şi acolo, plângerea se poate face în legătură cu orice vi se pare incorect, ilegal, compromiţător, per ansamblu dăunător şi care NU ESTE ÎN CONFORMITATE cu LEGILE STIPULATE DE UN ANUMIT SEGMENT TRATAT DE COMISIA EUROPEANĂ. În acest caz, legea promulgată astăzi de cretinii neamului contravine în mod vădit bunăstării animalelor, lege stipulată de către Comisia Europeană. Deşi secţiunea aceea este dedicată pentru animalele de fermă, folosite în scopuri alimentare,  faptul că animalul NU TREBUIE SĂ SUFERE se aplică, evident, şi pentru secţiunea PETS (animale de companie). Aici este una dintre frazele-cheie de care trebuie să vă legaţi în elaborarea cererii: <<The European Commission's activities in this area start with the recognition that animals are sentient beings. The general aim is to ensure that animals do not endure avoidable pain or suffering.>> Prin urmare, Comisia Europeană admite că animalele sunt fiinţe care SIMT, scopul general fiind acela de a asigura că animalele nu suferă. IAR AICI, ATENŢIE, VENIŢI CU TOATE EXEMPLELE DE CRUZIME DE CARE AŢI AUZIT (bate in cap, catei loviti intentionat cu masina etc etc etc...ar fi de preferat sau aveţi dovezi cu toate aceste monstruozităţi, fie poze, fie filmuleţe pe care sa le puneţi pe un cd şi să le ataşaţi la scrisoare. 
  • Din păcate, bătălia este grea, deoarece, la pagina 22 din Raportul de Evaluare A Bunăstării Animalelor, într-un alineat despre animalele de companie, este menţionat faptul că bunăstarea câinilor vagabonzi NU este de competenţa Comisiei Europene, însă aceştia pot comunica şi negocia cu Organizaţia Internaţională pentru Protecţia Animalelor OIE în vederea stabilirii unor măsuri cât mai umane pentru a controla populaţia de căţei vagabonzi. Prin urmare, vor trebui contactaţi şi cei de la OIE
Cam atât am găsit eu până acum, vă puteţi interesa şi de DREPTURILE UMANE care au fost încălcate odată cu promulgarea acestei legi: ex: articolul 5 dreptul la libertate şi securitate (şi aici exemplificaţi toţi cei care aţi fost atacaţi pe stradă, fie şi doar verbal, de demenţi învrăjbiţi şi posedaţi, pentru simplul fapt că vă plimbaţi căţelul). 

În concluzie, ideea este să justificaţi răul pe care această lege îl face întegii naţiuni. Şi desigur, documentaţi-vă în continuare. Acestea trebuie să fie armele cu care să ne apărăm! 


luni, 9 septembrie 2013

Nu avem niciun drept sa ucidem animalele!

Trebuie să recunosc că deja a început să mă cuprindă o scârbă teribilă când îi aud pe toți cretinii ăștia care sprijină cu atâta înverșunare strângerea și omorârea câinilor vagabonzi. Dacă la început m-am întristat când mi-am dat seama cât de înapoiat este de fapt poporul meu, pe care în ultimii m-am tot strofocat să îl apăr și să îi găsesc motive de laude, acum îmi dau seama că superficialitatea, mârșăvia, cruzimea, și mai ales o profundă prostie și o idioțenie domină cu adevărat în rândul celor mai mulți dintre noi.

Cât de stupid, imbecil, idiot, cretin (și altele din aceeași sferă semantică) să fii ca să ai convingerea că cea mai bună soluție este omorârea câinilor...sau cum spune hoaşca aia de Andreea Marin a cărei gură nu-i mai oboseşte: soluţia "radicală".


Nici nu se pune problema că ce s-a întâmplat săptămâna trecută este o tragedie. Nici nu se pune problema că trebuie luate măsuri, trebuiau luate demult de altfel. Numai că tâmpiţilor care credeţi că aţi descoperit America cu măsura asta RADICALĂ, puneţi mâinile alea grase şi murdare la treabă şi mobilizaţi-vă să găsiţi o soluţie morală, aşa cum fac atâtea state CIVILIZATE din întreaga lume şi cereţi tribut celor cu adevărat vinovaţi, ca de exemplu ONG-urilor de rahat care papă bani, le capsează urechile căţeilor ca şi cum ar fi sterilizaţi, iar după ce îi eliberează ce să vezi: căţelul face pui.

Ceea ce TREBUIE FĂCUT este FOARTE CLAR ŞI EVIDENT! Strângem toţi câinii comunitari, îi sterilizăm, facem campanii intense de ADOPŢIE (si nu doar pentru snobii romani care prefera doar căţei de rasă, ci şi pentru străinii civilizaţi care au un adevărat cult pentru aceste fiinţe)...iar pe ceilalţi fie îi eliberăm în habitatul din care au provenit dacă nu sunt agresivi, fie îi ţinem în adăposturi şi îi hrănim pe cei agresivi, însă desigur, fără a le lua viaţa. Bineînţeles că banii haliţi de unele ONG-uri iresponsabile s-ar putea duce chiar pe ANGAJAREA UNOR DRESORI pentru acei câini agresivi, în care, dacă am investi chiar puţin, i-am putea folosi într-o bună zi în scopuri nobile, ca adevăraţi PAZNICI. Dar de unde până unde să ne ducă pe noi capul să venim şi cu alte idei decât masacrul?

Cât despre COSTURILE implicate de toate aceste operațiuni, ele ar putea fi diminuate considerabil dacă ne-am organiza eficient...iar asta ar implica, spre exemplu, să ne hotărâm asupra sterilizării fie doar a masculilor, fie doar a femelelor..pentru că logic, niciunul nu are cum să procreeze așa, de unul singur. Pentru a putea diminua și mai mult din aceste costuri, i-am putea număra, că doar de aceea suntem oameni deștepți și posesori de rațiune, ca să fim capabili măcar să numărăm dacă îngustimea minții nu ne permite să plonjăm și în metafizică sau în alte emisfere înalte.



Ceea ce mă șochează și îmi face stomacul să se răscolească scârbit în cavitatea abdominală este demența mass-mediei, care de o săptămână difuzează de 30 de ori pe zi subiectul baiatului mușcat, de fiecare dată atacând specia câinească în ansamblul ei, referindu-se la o specie care practic trebuie exterminată de pe fața pământului. Bă voi sunteți retardați? Aș înțelege propaganda asta și excesul ăsta de zel în condițiile în care s-ar mediatiza într-o proporție la fel de mare toate crimele pe care le aud zilnic la știri (copil care și-a înjunghiat moșneagul la beție, copii violați și aruncați de la balcon, copii de câteva săptămâni aruncați la ghena, gâturi și țâțe sfârtecate și congelate etc etc etc etc etc etc etc..după cum vedeți, cele mai mari atrocități sunt făcute de rasa asta perversă și puturoasă care este OMUL. Dar pentru oameni deja e normal să fie bestii....mii de crime și schingiuri zilnic, și nicio pedeapsă RADICALĂ pentru om...în schimb când natura (reprezentată de data asta prin câinii) se mai revoltă și ea de atâta silă câtă simt eu acum, atunci înseamnă că gata, trebuie exterminați toți câinii.

În concluzie, josnici și proști mai sunt oamenii care trăiesc pe meleagurile astea frumoase românești...deși mai degrabă, latura mea de creștină ar tinde să îi compătimească pe acești mizerabili care nu se mai satură să se scalde în propriul c***t.






marți, 9 octombrie 2012

Învingătorii nu renunță niciodată?

Pentru prima dată după mult timp renunț la o provocare, la o competiție mai exact. Nu știu dacă renunțarea la o luptă este neapărat o dovadă de lașitate. În cazul meu, cred că este mai degrabă vorba despre o dovadă de realism. Nu știu cât de mult contează în acest Univers faptul că astăzi renunț în mod oficial la competiția SuperBlog 2012. Pentru mine este important să anunț acest lucru, cred că așa se cuvine, cred că așa este demn să procedez.

În primul rând, nu mă regăsesc în acest tip de concurs, care se presupune că împletește talentul literar cu strategiile de marketing. Lucrez la o carte beletristică și sunt studentă la o facultate la care respir economie...și totuși, nu m-am regăsit sub niciun chip în acest concurs. În mintea mea, LITERATURA are scopul ei NOBIL, acela de a înălța sufletul în emisfere cu totul deosebite (ceea ce se mai cunoaște și sub numele de "catharsis"). Eu nu pot să mă folosesc de literatură pentru a promova pe nesimțite un brand. Nu pot. E ca și cum mi-aș trăda sora geamănă. Cu siguranță pot contribui la manipularea maselor în scopul sporirii consumului, folosindu-ma de o sumedie de alte metode...însă prin literatura, EU NU POT.

Să nu mai vorbim despre faptul că, pentru a promova ceva, trebuie să cred măcar un sfert în produsul/serviciul respectiv. Ori eu, cum aș putea face reclamă unei perechi de balerini de la Real, care costă nu mai puțin de 70 de lei, când chiar în urmă cu 2 săptămâni am achiziționat de la un "magazin 38" din Brăila 2 perechi superbi de balerini, la prețul de 19,9 lei. Sunt într-adevăr superbi, voi posta și o poză cu ei mai încolo...

În final, probabil că o parte dintre voi mă vor critica și mă vor sfătui să merg mai departe, pentru că este important să participi măcar. Din păcate, simpla participare conta pentru mine în urmă cu câțiva ani în urmă, când mă duceam la olimpiadele de matematică în gimnaziu. Deși știam că nu sunt atât de bună încât să mă calific prea departe sau să iau vreun premiu, îmi plăcea să particip. În ziua de azi, când facultatea, job-ul și hobby-urile abia îmi mai îngăduie să nu mănânc din picioare, sau să dorm măcar 7 ore pe zi, singura țintă în momentul în care mă înscriu într-un concurs este să câștig. Ori eu acum, nu mă simțeam pregătită să câștig.

În continuare, le urez mult succes celor rămași în concurs, dar în special Irinei Bartolomeu, o persoană cu totul deosebită și foarte talentată!

duminică, 7 octombrie 2012

Rafinament japonez condensat într-o piesă unică

Christian, persoana specială despre care am ales să scriu, este momentan angajat al uneia dintre cele mai mari case de producție de spoturi publicitare din România. Însă deși sună bine, salariul lui în această companie abia dacă depășește salariul mediu pe economie. Povestea aceasta destul de tristă debutează undeva în jurul anului 2008, înainte de începerea crizei economice. Pe vremea aceea, compania avea autoturisme proprii pe care angajații le foloseau pentru a se deplasa la filmări. În 2008, mașinile au fost vândute, iar cei care au avut posibilitatea să achiziționeze autoturisme proprii prin leasing au făcut acest lucru. Prietenul meu, Christian a fost unul dintre acei angajați care nu a putut, din motive financiare. Prin urmare, nu a mai putut participa nici la filmări (în special la cele dinafara localității), iar salariul lui a fost redus cu aproape două treimi. De atunci, deși a decis să rămână în continuare acolo pe un salariu aproape inexistent, trăiește cu speranța că într-o zi va putea achiziționa o mașină, și că lucrurile vor fi din nou așa cum erau în urmă cu mai bine de 4 ani.



De ce Toyota Avensis?


Probabil vă întrebați acum de ce consider că cea mai potrivită alegere pentru Christian ar fi Toyota Avensis, și nu orice altă mașină. De fapt, nu știu sigur dacă ar fi „cea mai buna alegere”, dar cu siguranță ar fi una dintre cele mai bune.

În primul rând, o mașină de asemenea calibru i-ar pune fără doar și poate în lumină valorile, deoarece ar putea redeveni asistent de producție și, în timp, chiar ar putea spera să ajungă producător. Folosindu-o pentru a participa la filmări, unui asistent de producție îi este absolut necesară o mașină care să îndeplinească anumite criterii: În primul rând, trebuie să fie o mașină spațioasă, deoarece de cele mai multe ori, este nevoie de transportul unei întregi echipe de persoane, dar și de transportul recuzitei pentru filmarea respectivă (obiecte de mobilier, haine etc.), iar marca Avensis nu este doar foarte spațioasă, ci și extrem de comfortabilă. Scaunul este ajustabil electric, iar multitudinea de dotări încorporate interiorului ergonomic, ca spre exemplu sistemul Cruise Control ( menit să controleze în mod automat viteza motorului) amplifică starea de siguranță și relaxare atunci când ne aflăm în interiorul mașinii. Comfortabilitatea nu este însă singura trăsătură notabilă. Datorită design-ului interior extrem de sofisticat, bazat pe finisaje perfecte și materiale de o înaltă calitate, călătoria cu o Toyota Avensis va fi o adevărată plăcere, chiar și atunci când se va face în interes strict profesional.

În cazul lui Christian, toate aceste trăsături cântăresc enorm în drumul spre a-l face remarcabil. Designul mașinii, atât cel interior cât și cel exterior fundamentat pe un model aerodonamic contopit cu prestanța farurilor și a liniilor clar conturare, este indispensabil în cazul unei mașini destinate producției de spoturi de televiziune, întrucât, de cele mai multe ori, este nevoie și de transportul regizorilor și operatorilor străini, ale căror pretenții sunt foarte ridicate. Nu poți transporta un regizor francez, spre exemplu, cu orice mașină.

Toyota Avensis reprezintă exact prototipul stilului japonez, clasic, original, fiind în același timp elegantă și practică. În plus, mașina este dotată cu un sistem multimedia avansat de tip „Touch and Go”, prin intermediul căruia putem accesa orice informație (hărți google, detalii legate de preț, meteo, opțiuni de trafic, posibilități de parcare și multe altele), prin simpla atingere a ecranului. De asemenea, în funcție de preferința fiecăruia, compania oferă o gamă largă de culori pentru marca Avensis.

În concluzie, o astfel de mașină este, fără doar și poate, menită să confere o aură legendară oricărui posesor. Mai mult decât atât, prin meticulozitatea și rafinamentul cu care a fost creată, noua Toyota Avensis se va face remarcată printre mii de mașini. Este mașina ideală pentru persoana specială la care m-am gândit.

                                                                                               [Advertorial scris pentru SuperBlog 2012]

luni, 1 octombrie 2012

Primele redistribuiri

1-6 octombrie, Intrarea Frumoasa (Piata Victoriei) 

sâmbătă, 29 septembrie 2012

Listă pentru cămin?

Am promis că voi reveni cu o postare despre lucrurile necesare la cămin. Din păcate, acesta nu este tocmai punctul meu forte, având în vedere că încă mă ajută mama cu bagajele și tot ea este cu listele :)...oricum, voi face și aici o mică listă (în caz că ați omis ceva, deși mă îndoiesc):

1. Haine desigur :D (pt vreme însorită, ploioasă etc): tricouri, blugi, hanorac, adidasi, pantofi, sandale, trening, rochite, fustite :)))))
2. Sampon, gel gus, periuta, pasta de dinti...chiar e nevoie sa va zic eu toate astea? :D
3. Fata de perne, perna, cearsaf, pilotă/pătură
4. Caiete, foi, pixuri, mape (desi acestea le puteti procura si din Buc)
5. Frigider + tv (aici e mai complicat un pic..va trebui sa intrati cumva in discutie si cu ceilalti colegi de camera, pentru a nu aduce mai multi frigider pentru ca nu este loc)
6. Modem (va fi nevoie sa va procurati impreuna cu colegii de camera modem pentru a va putea conecta toti la net in acelasi timp)
7. Orice altceva mai considerati voi important

Sincer nu cred că am venit cu ceva nou, dar dacă tot am vorbit de cămin...Baftă!

Voi reveni în curând cu date despre redistribuiri și cu alte posturi interesante (de exemplu ce job își poate alege un student la A.S.E.) dar și cu o mică ofertă de angajare ca freelancer pentru cei care stăpâniți foarte bine engleza. Pe curând și spor în noul an!